Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri o viziune strategică privind dezvoltarea inteligenței artificiale în cadrul discursului privind Starea Uniunii Europene. Aceasta a subliniat că, deși tehnologia este esențială pentru creșterea productivității și îmbunătățirea calității vieții, controlul trebuie să rămână în mâinile oamenilor. Obiectivul principal este ca dezvoltarea modelelor de ultimă generație să nu depășească capacitatea de control uman, asigurând un ritm de evoluție controlat.
Ursula von der Leyen a menționat că liderii companiilor de top au exprimat nevoia de a încetini ritmul de dezvoltare al modelelor care se autoîmbunătățesc pentru a ține pasul cu tehnologia. Comisia Europeană intenționează să intensifice cooperarea internațională cu state precum Canada și Regatul Unit pentru a asigura securitatea și verificarea modelelor AI. Scopul este de a crea un cadru de cooperare axat pe evaluarea și avertizarea timpurie a riscurilor de securitate.
O altă prioritate majoră este dezvoltarea capacităților tehnologice proprii ale Europei, inclusiv creșterea masivă a capacității de calcul. Președinta Comisiei a explicat că IA trebuie să fie un nivel fundamental pentru economia și securitatea europeană, oferind valoare într-un mod responsabil și cu un consum mai mic de energie. Ea a exemplificat această abordare prin domeniul medicinei, unde tehnologia trebuie să asiste diagnosticul, nu să înlocuiască decizia medicului.
Impactul tehnologiei asupra pieței muncii a fost un punct central, evidențiind faptul că beneficiile IA nu sunt distribuite egal între generații și regiuni. Deși IA poate automatiza sarcinile repetitive, este necesară o adaptare prin educație și pregătire profesională pentru a oferi șanse echitabile lucrătorilor. Ursula von der Leyen a insistat că tehnologia trebuie să sprijine dezvoltarea de competențe, asigurând în același timp calitatea locurilor de muncă.
În contextul digitalizării, utilizarea instrumentelor AI este deja vizibilă în rândul tinerilor, inclusiv în România. Datele arată că 66% dintre adolescenții români de 15-16 ani folosesc inteligența artificială generativă pentru a scrie eseuri sau texte școlare. În total, 82% dintre copiii români cu vârsta între 10 și 16 ani au utilizat cel puțin o dată inteligența artificială generativă în ultima lună, conform cercetărilor de tip EU Kids Online.
Discuțiile privind reglementarea tehnologiei se încadrează într-un context de transformare rapidă a securității și economiei europene. În perioada actuală, Uniunea Europeană pune un accent sporit pe dezvoltarea capacităților tehnologice interne și pe gestionarea riscurilor emergente. Această abordare strategică vizează menținerea competitivității economice în fața evoluțiilor tehnologice accelerate, asigurând în același timp o integrare controlată a noilor instrumente digitale în societate.