Victor Negrescu, care ocupă funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a semnalat un decalaj tehnologic semnificativ în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor avansate. Potrivit declarațiilor sale, doar aproximativ 5% dintre companiile românești utilizează eficient inteligența artificială, o cifră mult sub media de 20% raportată la nivelul european. Această disparitate evidențiază dificultățile de adaptare la noile realități tehnologice în raport cu restul continentului.
Vicepreședintele a subliniat că abordările actuale privind reglementarea și alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale nu sunt suficiente pentru a asigura o poziție competitivă. Victor Negrescu a menționat că, în timp ce se desfășoară discuții despre utilizarea responsabilă a acestor tehnologii, alte entități au reușit deja să construiască și să utilizeze infrastructura necesară. Transformarea inteligenței artificiale într-un instrument funcțional este considerată esențială pentru a menține ritmul evoluțiilor globale.
În acest context, statele membre ale Uniunii Europene sunt acuzate de o investiție insuficientă în domeniul inteligenței artificiale. Victor Negrescu a solicitat o finanțare mai robustă pentru cercetare, cu scopul de a reduce decalajul tehnologic față de marile puteri, precum Statele Unite și China. El consideră că o poziție globală competitivă depinde direct de capacitatea de a investi în dezvoltarea de noi soluții și de capacitatea de a absorbi inovația.
Un alt punct critic evidențiat de europarlamentar este integrarea inteligenței artificiale în sistemul de învățământ. Victor Negrescu a declarat că educația trebuie să devină o prioritate, iar profesorii trebuie să fie pregătiți pentru a putea preda noile competențe necesare. Este necesară o abordare echilibrată, care să permită inovarea, dar care să ofere în același timp reglementări clare pentru a proteja cetățenii și a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiei.
Evoluția acestui domeniu este strâns legată de politicile de finanțare și de resursele umane disponibile. În cadrul Uniunii Europene, discuțiile despre resurse și investiții sunt frecvente, de exemplu prin solicitări de majorare a bursei sociale pentru studenți, o temă abordată de Nicu Ștefănuță. Acestea sunt măsuri care vizează direct capacitatea sistemului de învățământ de a pregăti noile generații pentru o economie digitală în continuă expansiune.
Victor Negrescu a insistat că este imperativă o schimbare de paradigmă în modul în care Europa abordează tehnologia. Nu este suficientă doar reglementarea, ci este nevoie de o infrastructă funcțională și de o pregătire educațională profundă. Fără o investiție reală în cercetare și fără o integrare eficientă a inteligenței artificiale în procesul de învățare, Europa riscă să rămână în urma marilor economii globale care dețin deja avantajul tehnologic.