La un an de la uciderea brutală a unei tinere de 23 de ani, cazul lui Emil Gânj continuă să provoace șoc în România. Evenimentul tragic, care a avut loc în localitatea Miheșu de Câmpie, din județul Mureș, a evidențiat vulnerabilitatea victimelor de violență domestică. În urma recentei profanări a mormântului victimei, mama și fiul acesteia au fost preluați de autorități și duși într-o casă de protecție pentru siguranța lor.
Emil Gânj a fost condamnat în iunie 2026 de către Tribunalul Mureș la închisoare pe viață pentru o serie de infracțiuni grave. Acestea includ omor calificat, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea ordinului de protecție. Înainte de această sentință, acesta fusese condamnat anterior la 15 ani de închisoare pentru omor, însă a fost eliberat cu 5 ani mai devreme, fapt care a permis perpetrarea crimei împotriva fostei sale parteneri.
Tiberia Gyurca, sora victimei, a descris atmosfera de coșmar și lipsa de siguranță resimțită de familie. Ea a menționat că resursele au fost mobilizate pentru vânarea criminalului abia după ce tragedia s-a consumat, considerând reacția autorităților ca fiind tardivă. Familia se teme că semnele lăsate la mormânt, profanat exact în noaptea în care se împlinea un an de la crimă, sunt un mesaj de intimidare adresat membrilor familiei.
Chestor Constantin Mihalache, șef al IPJ Mureș, a recunoscut că situația este extrem de dificilă, descriind criminalul ca pe o „bombă cu ceas”. În legătură cu profanarea mormântului, acesta a confirmat că s-a inițiat un dosar penal pentru infracțiunea de profanare de morminte, iar activitățile de cercetare sunt în curs de desfășrășare. Autoritățile încearcă să demonstreze exact modul în care s-a produs acest act de vandalism.
Pe plan instituțional, situația a declanșat investigații asupra modului în care a fost gestionat cazul. Chestor general Benone Matei a dispus declanșarea cercetării prealabile față de 14 polițiști, dintre care 6 dețin funcții de conducere și 5 sunt agenți. Această măsură vizează evaluarea procedurilor aplicate în cazul în care Emil Gânj a reușit să rămână în libertate în ciuda faptului că era dat în urmărire generală.
Discuțiile privind implementarea legii femicidului subliniază necesitatea unui instrument de evaluare a riscului pentru a preveni astfel de tragedii. În prezent, Ministerul Justiției se confruntă cu un impas privind cine trebuie să inițieze proiectul de act normativ pentru acest mecanism de analiză. Lipsa unui cadru legal clar pentru evaluarea pericolului face ca organele judiciare să nu poată semnala eficient riscul de violență extremă.