Debitul Dunării la intrarea în România, pe secțiunea Baziaș, va trece printr-o perioadă de creștere în perioada 23-30 octombrie 2026. Conform prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), după o fază de staționare la 1.300 metri cubi pe secundă timp de cinci zile, fluxul de apă va urca până la valoarea de 1.400 metri cubi pe secundă.
În raport cu valorile istorice, nivelul de scurgă estimat rămâne semnificativ sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 metri cubi pe secundă. Hidrologii au inclus în prognoza trimestrială pentru luna octombrie intervale de variație mai largi, estimând un debit maxim de 1.600 metri cubi pe secundă la intrarea în țară și un debit minim de 1.200 metri cubi pe secundă.
În zona de aval a Porților de Fier, dinamica debitelor va varia în funcție de sectorul monitorizat. Pe sectorul Gruia - Corabia, fluxul va rămâne relativ staționar în prima parte a intervalului, în timp ce pe sectorul Tr. Măgurele - Tulcea se va observa o creștere ușoară. În a doua parte a perioadei de prognoză, debitele vor fi în creștere ușoară pe întreg sectorul Gruia - Tulcea.
Situația râurilor interioare indică, în general, debite medii zilnice staționare, cu o singură excepție marcată la începutul intervalului. În prima zi a prognozei, se vor înregistra scăderi pe râurile din bazinele hidrografice Olt superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și pe râurile din Dobrogea. În luna octombrie, regimul hidrologic va varia între 30% și 80% din mediile multianuale, în funcție de bazinul hidrografic.
Pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Bistrița și pe bazinul superior al Oltului, debitele vor fi mai mari, situându-se între 50% și 80% din mediile multianuale. În schimb, pe râurile din bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și pe cele din Dobrogea, valorile vor fi mai mici, sub pragul de 30%. Această distribuție reflectă variațiile de scurgere estimate pentru restul lunii.
Nivelurile scăzute de debit ale Dunării au avut un impact direct asupra infrastructurii energetice naționale în perioada precedentă. Debitele care au atins cele mai mici valori din istorie în timpul verii acestui an au determinat oprirea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această decizie a afectat furnizarea de energie, deoarece reactoarele asigurau aproximativ 20% din totalul energiei dispecerizabile din sistem.