Elevii din România petrec în medie 834 de ore la școala obligatorie pe an în cadrul învățământului gimnazial. Această cifră este semnificativ mai mică decât media OECD, care se situează la 922 de ore, și față de media Uniunii Europene, care este de 870 de ore. Analiza transfrontalieră subliniază că, deși timpul petrecut în clasă este redus, dificultățile educaționale nu derivă direct din numărul de ore, ci din modul în care este organizat procesul de învățare.
Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților, susține că problema majoră este fragmentarea excesivă a timpului de învățare. În loc de abordări integrate, școala românească este structurată pe foarte multe fragmente, cu discipline diferite, profesori multipli și logici de evaluare separate. Această organizare forțează elevii să schimbe constant registrul mental, ceea ce generează o presiune psihică și emoțională, deoarece nu există suficient timp pentru aprofundarea conceptelor de bază.
O altă critică adusă sistemului este tendința de a introduce materii noi pentru a răspunde unor probleme sociale imediate. Cătălin Viorel Nan explică faptul că, atunci când apar necesități în domenii precum educația financiară, juridică, rutieră sau de sănătate, prima reacție este crearea unei materii noi. Această strategie de a adăuga discipline pentru fiecare problemă a societății riscă să încarce programa într-un mod nefolositor, fără a construi un curriculum coerent.
Robert Florea, director adjunct al Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), avertizează că fragmentarea afectează direct performanța și transferul de competențe. Conform acestui expert, mulți elevi nu reușesc să stăpânească domeniile parcurse pe parcursul școlarității obligatorii din cauza structurii orarului. Pe lângă presiunea academică, elevii se confruntă cu o încărcătură psiho-emoțională ce provine din mediile diverse în care aceștia trăiesc în afara școlii.
Comparația cu alte țări europene arată modele diferite de organizare a studiului. În Italia, elevii petrec 917 de ore obligatorii pe an și beneficiază de proiecte interdisciplinare, unde de exemplu limba italiană, istoria și geografia sunt studiate în aceeași oră. Spania reprezintă un alt exemplu de bună practică, unde competențele sunt descentralizate, permițând regiunilor să integreze subiecte importante în proiecte interdisciplinare, în loc să le trateze ca pe simple materii obligatorii separate.
Sistemul de învățământ din România este reglementat prin programe care includ materii obligatorii și opționale. În ciclul primar, elevii urmează 11 materii de bază, precum Limba și literatura română, Matematica sau Istoria, la care se adaugă 14 materii opționale pe care școala le poate alege. Începând cu clasa a 5-a, numărul de discipline crește considerabil, incluzând Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică, contribuind la complexitatea programului de studiu.