În cadrul unei deplasări la Bistrița, Nicușor Dan a abordat modul în care realitatea din România este prezentată în spațiul public. Acesta a subliniat importanța menținerii unui echilibru în evaluarea actuală a țării, îndemnând cetățenii să recunoască momentele de succes. Președintele a observat că abordarea actuală a informațiilor poate crea o percepție distorsionată asupra stării reale a societății românești.
Nicușor Dan a criticat tendința de a accentua negativ evenimentele, afirmând că discursul public actual poate genera o impresie de criză extremă. Potrivit declarațiilor sale, dacă analiza se limitează la ceea ce se transmite prin presa scrisă sau la televiziune, situația pare mult mai gravă decât este în realitate. El a menționat că nu ne aflăm în situația descrisă de aceste medii de comunicare.
În același timp, președintele nu a ignorat dificultățile reale cu care se confruntă țara, menționând că România are probleme importante de rezolvat. Printre aspectele critice menționate de acesta se numără corupția și prezența unor grupuri de interese care influențează procesele de decizie. Aceste elemente sunt văzute ca obstacole în calea dezvoltării unei societăți funcționale și transparente.
O altă problemă majoră identificată de Nicușor Dan este ritmul dezvoltării tehnologice a țării. El a punctat faptul că România ar fi putut progresa mult mai rapid în ceea ce privește procesul de digitalizare. Această observație subliniază necesitatea unei modernizări mai eficiente, în ciuda faptului că există un potențial de avans care nu a fost încă exploatat pe deplin.
Declarația sa a vizat în esență necesitatea unei evaluări care să nu fie doar critică, ci și obiectivă. Nicușor Dan a insistat că, deși problemele precum corupția sau lipsa de digitalizare sunt reale, acestea nu trebuie să eclipseze complet restul realității. Obiectivul este de a vedea situația fără a cădea în extremele prezentate adesea de mass-media.
Această abordare a președintelui intervine într-un context în care discuțiile despre proiecte de infrastructură și dezvoltare regională, precum Via Transilvanica, sunt deja pe agenda publică. Aceste proiecte sunt văzute ca elemente care pot uni societatea, în ciuda clișeelor care persistă. În paralel, alte resurse strategice, precum exploatările de sare de la Târgu Ocna, sunt planificate să continue până în anul 2031.