România trece la ora de iarnă în noaptea aceasta, moment în care ceasurile se dau înapoi cu o oră. Deși această modificare oferă teoretic o oră suplimentară de somn, organismul uman nu se adaptează întotdeauna imediat la noul program. Schimbarea ritmului biologic poate influența direct calitatea odihnei, starea de spirit și capacitatea de concentrare a persoanelor, manifestându-se chiar și în zilele care urmează după această tranziție.
Profesorul de psihologie și metabolism de la Universitatea Bradford, Gisela Helfer, explică faptul că în primele zile după schimbarea orei, mulți oameni prezintă simptome precum iritabilitate, somn redus, oboseală în timpul zilei și scăderea funcției imunitare. Mai grav, se înregistrează o creștere a incidentelor de infarct miocardic, accidentelor vasculare cerebrale și a accidentelor de muncă. De asemenea, există o creștere de 6% a accidentelor auto mortale în săptămâna trecerii la ora de vară.
Explicația pentru aceste efecte rezidă în ritmul circadian, un ceas biologic intern care controlează funcțiile fiziologice de bază, precum foamea sau starea de oboseală. Înainte de trezire, acest mecanism oprește producția de melatonină de către glanda pineală și eliberează cortizol, hormonul care reglează metabolismul. Procesul include și accelerarea respirației, creșterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a temperaturii corpului, procese care sunt perturbate de noul program orar.
Mihai Copăceanu, psiholog clinician și specialist în adicții, subliniază că această perioadă este marcată de zile mai scurte, lumină naturală mai slabă și fluctuații de temperatură. Deși programul de muncă și atribuțiile de acasă rămân identice, corpul suferă modificări biologice, având niveluri mai mari de cortizol dimineața și de melatonină seara. Acest dezechilibru poate duce la stări de somnolență, nervozitate sau o concentrare mult mai slabă.
Persoanele cele mai vulnerabile în fața acestor schimbări sunt copiii, adolescenții, vârstnicii, persoanele matinale sau cele care suferă deja de dificultăți de somn. Pentru o adaptare mai ușoară, experții recomandă menținerea unor ore fixe pentru trezire și culcare și reducerea activităților solicitante. Este important să se acorde corpului timp pentru adaptare, proces care poate dura mai mult de 3-4 zile, și să se evite îngrijorarea excesivă în cazul unei nopți de nesomn.
Schimbarea orei de iarnă este un eveniment recurent care are loc anual, marcând trecerea de la regimul de lumină de vară la cel de iarnă. Această tranziție este gestionată prin ajustarea manuală a ceasurilor, o practică menținută în România pentru a alinia activitățile sociale și economice cu variațiile sezoniere ale luminii solare, influențând astfel ritmul de viață al întregii populații.