Un cutremur de intensitate redusă a afectat regiunea Moldova, pe teritoriul județului Botoșani, miercuri seara, 21 octombrie. Evenimentul seismic a fost înregistrat la o adâncime foarte mică, fiind clasificat de specialiști ca un seism de suprafață. Datele oficiale furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului confirmă faptul că mișcarea tectonică a avut un impact vizibil redus asupra localităților din zona nord-est a țării.
Conform raportului tehnic publicat de reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul s-a produs la ora 18:03:31, ora locală a României. Acesta a avut o magnitudine ml 3,1 și s-a desfășurat la o adâncime de 5,7 km. Deși undele seismice au fost detectate de aparatura de măsură, intensitatea macroseismică a fost stabilită la gradul unu pe scara Mercalli, ceea ce înseamnă că mișcarea a fost practic imperceptibilă pentru majoritatea cetățenilor.
Localitatea Botoșani a fost cea mai apropiată de epicentru, fiind situată la doar 14 km sud-est de locul unde s-a produs mișcarea. Raportul indică faptul că undele au fost înregistrate și la distanțe de 40 km est de Suceava, 81 km sud de Roman și 81 km sud de Iași. De asemenea, evenimentul a fost monitorizat în raport cu alte localități, precum Bălți, aflată la 86 km nord de epicentru, sau Cernăuți, situată la 95 km sud-est.
Specialiștii de la INCDFP explică faptul că județul Botoșani se află pe Platforma Moldovenească, o zonă care posedă mici falii locale secundare. Din cauza acestor structuri geologice, regiunea poate înregistra ocazional mișcări de suprafață care au adâncimi foarte mici, sub pragul de 15 kilometri. Seismul de miercuri se încadrează exact în acest tipar de mișcări de magnitudini reduse, având o adâncime de doar 5,7 kilometri.
Activitatea seismică de acest tip în zona Botoșani a mai fost observată în mod izolat în trecut. În ianuarie 2021, în această regiune s-a înregistrat un cutremur cu o magnitudine de 2,0, iar în august 2025 a avut loc un alt eveniment cu magnitudinea de 2,4. Aceste date confirmă caracterul sporadic al mișcărilor de suprafață pe care le poate experimenta Platforma Moldovenească în perioade determinate.
Monitorizarea activă a activității seismice în România este asigurată prin rețeaua națională de stații, care permite detectarea chiar și a mișcărilor de intensitate scăzută. Instituțiile de cercetare precum INCDFP analizează constant datele pentru a identifica tiparele de mișcare ale faliei locale, oferind informații esențiale despre stabilitatea terenului în zonele care nu sunt considerate principal de risc seismic.