Tragedia din localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș, a expus eșecul instituțiilor statului în protejarea victimelor de violență. Emil Gânj a ucis-o pe Anda, o tânără de 23 de ani, folosind un topor, după ce a incendiat locuința acesteia. Evenimentul a avut loc după ce atacatorul, un recidivist care fusese deja condamnat la 15 ani de închisoare pentru omor, a reușit să fie eliberat cu 5 ani înainte de termenul stabilit de sentință.
Situația este extrem de gravă, având în vedere că Emil Gânj era deja dat în urmărire generală și încălcase un ordin de protecție în anul 2024. Deși poliția a acționat, paza permanentă care trebuia să o protejeze pe victimă nu a fost pusă în aplicare efectiv. Chestor Constantin Mihalache, șeful IPJ Mureș, a recunoscut că, deși nu se poate vorbi despre anchetatori proști, există situații care ar fi putut fi gestionate mai bine de către autorități.
Familia victimei trăiește într-un coșmar continuu, iar surorile Andei sunt pline de teamă deoarece criminalul este în continuare în libertate. Tiberia Gyurca, sora victimei, a declarat că se teme că atacatorul ar putea continua să vizeze membrii familiei, având în vedere semnele lăsate de acesta. Între timp, mama și fiul victimei au fost scoși din zona incidentului și duși într-o casă de protecție pentru siguranța lor.
În urma acestui caz, Tribunalul Mureș l-a condamnat pe Emil Gânj la închisoare pe viață pentru o serie de infracțiuni, inclusiv omor calificat, distrugere, profanare de cadavre și violare de domiciliu. Condamnarea este deja definitivă. Totodată, s-a descoperit că mormântul victimei a fost profanat exact în noaptea care marca un an de la crimă, lăsând în urmă un mesaj prin intermediul unui lanț legat de cruce.
Implicarea instituțiilor a dus la sancționarea a 14 polițiști, dintre care 6 dețin funcții de conducere. Aceștia au primit diverse sancțiuni, precum 13 mustrări, o retrogradare și două avertismente, în timp ce trei dosare au fost deschise pentru neglijență și fals intelectual. Chestor general Benone Matei, șeful Poliției Române, a confirmat declanșarea cercetării prealabile pentru a determina responsabilitățile în acest caz de eșec sistemic.
În România, legislația privind femicidul este considerată incompletă, neoferind un instrument de măsurare a riscului sau un sprijin adecvat pentru co-victime și rude. Deși există norme care ar trebui să evalueze pericolul, lipsa unor criterii clare de aplicare lasă victimele vulnerabile în fața agresorilor. Femicidul rămâne o escaladare previzibilă a violenței domestice, care se manifestă prin acte verbale, fizice sau psihologice înainte de deznodământul tragic.