Utilizatorii de trotinete electrice private înregistrează un număr semnificativ mai mare de incidente rutiere comparativ cu cei care folosesc serviciile de închiriere. Conform datelor furnizate de Poliția Română și analizate de Coaliția pentru Economia Digitală, în ultimele 18 luni, vehiculele deținute individual au provocat 2.737 de accidente și 22 de decese. În contrast, trotinetele operate prin aplicații mobile au înregistrat doar 530 de accidente și două decese pe aceeași perioadă.
Analiza indică faptul că decesele cauzate de trocinetele private sunt de 11 ori mai numeroase decât cele înregistrate în cazul flotelor de închiriere. De asemenea, vehiculele private sunt responsabile pentru peste 83% din totalul incidentelor rutiere raportate. Din partea opusului, organizația subliniază că peste 99,99% dintre deplasările efectuate cu vehiculele din flotele comerciale se desfășoară fără niciun incident rutier.
Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economia Digitală, susține că punctele critice pentru siguranța rutieră se află la nivelul utilizatorilor de vehicule private, nu la nivelul operatorilor. Acesta afirmă că reglementările ar trebui aplicate acolo unde există nevoia de control, evitând astfel eliminarea din circulație a celor mai sigure vehicule. Conform declarației sale, știrile despre accidente se referă, de cele mai multe ori, la trocinetele deținute de persoane private.
Diferențele de siguranță sunt atribuite standardelor tehnice stricte aplicate de operatori, precum limitarea vitezei la 25 km/h și reducerea automată în zonele pietonale sau noaptea. Flotele comerciale utilizează tehnologii precum geofencing și localizare în timp real pentru controlul circulației și parcării. Vehiculele private funcționează însă fără astfel de restricții tehnice, ceea ce contribuie la creșterea riscurilor de accidentare pentru utilizatori.
Coaliția pentru Economia Digitală avertizează că noile cerințe legislative ar putea impune măsuri imposibil de aplicat operațional, precum distribuirea de căști omologate pe domeniul public. Această situație ar putea afecta viabilitatea serviciilor de micromobilitate, care conectează circa 40% dintre curse cu rețeaua de transport public. Reprezentanții industriei propun în schimb controale pentru vehiculele modificate ilegal și dezvoltarea infrastructurii de piste.
În contextul creșterii utilizării micromobilității în mediul urban, siguranța rutieră rămâne un subiect de dezbatere intensă între autorități și operatori. Reglementările actuale vizează echilibrul între facilitarea transportului sustenabil și reducerea accidentelor. Discuțiile privind obligativitatea căștilor și limitarea vitezei continuă să influențeze modul în care cetățenii aleg să se deplaseze prin orașele din România.