Angajații din România au înregistrat o creștere semnificativă a utilizării inteligenței artificiale la locul de muncă în ultimele 12 luni. Conform ediției 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes and Fears, 58% dintre respondenți au utilizat această tehnologie profesional, comparativ cu 42% înregistrat în anul precedent. Această evoluție indică o ritm de adoptare mai rapid decât media globală, însă utilizarea rămâne limitată în mediul corporativ.
În ciuda creșterii de la nivelul profesional, există o discrepanță majoră față de modul în care tehnologia este integrată în viața privată. Aproape 85% dintre angajații din România utilizează inteligența artificială în scopuri personale, o cifră mult peste media globală de 64%. Această diferență de aproape 30 de puncte procentuale sugerează că, deși interesul este prezent, organizațiile nu reușesc încă să valorifice potențialul acestui apetit tehnologic.
Oana Munteanu, Director și Workforce Leader, PwC România, explică faptul că bariera principală nu este lipsa competențelor, ci absența unor roluri clare de aplicare. Ea menționează că companiile tind să recompenseze respectarea regulilor și evitarea greșelilor, în detrimentul inițiativei. Astfel, potențialul rămâne neexploatat, deoarece utilizarea eficientă și sigură a instrumentelor de IA necesită competențe cognitive și etice specifice, care depășesc simpla operare tehnică.
Sondajul indică faptul că 25% dintre angajați nu văd ocazii de a folosi IA în propriul rol, iar 21% se tem de acuratețea rezultatelor. Lipsa competențelor este menționată de doar 11% dintre respondenți, un procent inferior mediei globale de 16%. De asemenea, doar 9% afirmă că inovarea și utilizarea eficientă a IA sunt recompensate în practică, în timp ce respectarea proceselor și evitarea greșelilor sunt cele mai des răsplăsite.
În ceea ce privește adaptabilitatea, România prezintă o deschidere ridicată față de schimbare, cu 63% dintre angajați pregătiți pentru noi moduri de lucru. Această cifră depășește media globală de 52% și este mult mai mare decât în Polonia, Cehia sau Ungaria. Totuși, accesul la resursele de învățare a scăzut de la 64% la 55% într-un an în care volumul de muncă a crescut pentru patru din zece angajați.
Evoluția digitalizării pe piața muncii este un proces continuu, influențat de capacitatea de învățare și de infrastructura tehnologică disponibilă. În România, deși 69% dintre angajați au încredere că pot învăța competențe noi, utilizarea zilnică a IA generative la job rămâne la 17%, sub media globală de 22%. Această dinamică reflectă o tranziție complexă între dorința de progres și constrângerile structurale ale mediului de lucru actual.