Un cutremur de magnituditudine 4,8 pe scara Richter, localizat în zona Vrancea, a fost resimțit luni în București, evidențiind vulnerabilitatea extremă a capitalei. Acest eveniment seismic a servit drept un nou semnal de alarmă pentru siguranța clădirilor din oraș, care se confruntă cu riscuri majore. Expertiza indică faptul că mulți dintre imobilele din centru au trecut deja prin seismele din 1940 și 1977, fără a beneficia de reparații sau consolidări necesare.
Matei Sumbasacu, președinte al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE), avertizează că starea fondului construit este precară. Conform specialistului, multe clădiri au fost lăsate fără intervenții după cutremurele trecute, devenind astfel un fond prevulnerabilizat. Matei Sumbasacu a subliniat că un seism major, similar cu cel de magnituditudine 7,4 din anul 1977, va prelua efectele de degradare cauzate de evenimentele seismice anterioare.
Situația imobilelor din București este monitorizată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), care indică faptul că există 2.360 de clădiri ce necesită consolidare. În acest context, Primăria Capitalei a decis recent alocarea de fonduri pentru 13 clădiri din zona centrală. Proiectul vizează 11 blocuri de locuințe și două clădiri publice, pe o suprafață totală de peste 31.000 de metri pătrați.
În ceea ce privește progresul lucrărilor, pentru șapte dintre aceste imobile s-a ajuns la etapa de Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI). Pentru celelalte șase clădiri incluse în programul de consolidare, procesul se află în etapa de elaborare a proiectului tehnic. Totodată, datele Primăriei Capitalei arată că, în anul 2025, a fost reabilitată o singură clădire rezidențială, situată pe Strada Baltagului.
Estimările privind pierderile de vieți omenești în cazul unui cutremur major rămân alarmante, bazate pe un raport de autorități din 2018. Acel document sugera că peste 6.500 de persoane ar putea muri într-un seism puternic în Capitală. Totuși, Matei Sumbasacu, inginer structurist, consideră că această cifră de 6.500 de morți ar putea fi chiar una optimistă. El precizează că impactul depinde critic de ora la care are loc cutremurul, în special dacă acesta survine seara, când locuitorii se află în clădirile problematice.
Riscul seismic din România este determinat în principal de activitatea din zona Vrancea, o zonă de subducție unde plăcile tectonice generează seisme profunde. Această activitate geologică constantă pune presiune pe infrastructura urbană, în special în orașe precum București, unde densitatea construcțiilor vechi este ridicată. Gestionarea riscului prin consolidarea clădirilor rămâne o provocare majoră pentru autoritățile locale și naționale.