China a anunțat proiectarea și construcția unei platforme de cercetare științifică marină de dimensiuni ultra-mari, descrisă ca o insulă plutitoare. Această structură inovatoare va fi operată de Universitatea Jiao Tong din Shanghai, fiind proiectată și construită de Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding, o filială a China State Shipbuilding Corporation (CSSC). Proiectul vizează crearea unei baze de cercetare pe termen lung, capabilă să funcționeze în orice condiții meteorologice extreme din largul mării.
Proiectul a fost demarat după ce Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding a câștigat, în septembrie 2026, o licitație pentru construcția platformei, cu o ofertă de 2,76 miliarde de yuani, suma depășind 413 milioane de dolari. Construcția este preconizată să înceapă în anul 2028, iar finalizarea și predarea completă a insulei artificiale sunt estimate pentru luna iunie 2030. Această investiție masivă marchează o premieră mondială în domeniul infrastructurii de cercetare marină de mare amploare.
Din punct de vedere tehnic, platforma va avea un design semisubmersibil cu carenă dublă și un deplasament maxim de aproximativ 74.000 de tone. Structura este proiectată să ofere o rezistență extremă la taifunuri și să poată susține sarcini foarte mari, fiind suficient de sigură pentru a rezista unor fenomene meteorologice de gradul 17. De asemenea, insula va putea opera în condiții de mare de gradul 7 și va avea o capacitate de găzduire pentru 238 de persoane.
O funcție critică a acestei platforme autopropulsate este capacitatea de a rămâne staționară timp de aproximativ patru luni. Prin intermediul unei deschideri în corpul navei, numită „moon pool”, echipamentele grele vor putea fi coborâte la o adâncime de circa 6.000 de metri. Această tehnologie va permite utilizarea platformei ca bază de testare pentru exploatarea minieră de mare adâncime și pentru dezvoltarea unor echipamente energetice offshore avansate.
Usha Haley, expertă pe problemele Chinei, a subliniat că acest proiect se înscrie într-un tipar de utilizare a capitalului de stat pentru a asigura securitatea resurselor. China, fiind cel mai mare consumator de energie din lume, importă aproximativ jumătate din necesarul de gaze naturale. Platforma va funcționa ca un pol de testare global, unde companiile care dezvoltă tehnologii vor trebui să se adapteze la condițiile și prioritățile stabilite de China.
Proiectul de infrastructură științifică este inclus în cel de-al 14-lea Plan Cincinal al țării, un sistem de planificare și finanțare prin bănci de stat. Această strategie de dezvoltare urmărește transformarea Chinei într-un centru de testare propriu, eliminând nevoia de a plăti pentru accesul la platformele de testare ale altor țări. Astfel, Beijingul își construiește propria platformă pentru a controla datele referitoare la fundul mării și la coloana de apă.