Poliția finlandeză a demarat o anchetă penală în urma defrișării a 330 de hectare de pădure în Muhos, acțiune realizată de Tuike Finland, o companie aflată sub controlul Google. Autoritățile susțin că terenul a fost defrișat și desecat înainte de finalizarea evaluărilor de impact asupra mediului, procese care sunt obligatorii conform legislației în vigoare în această țară nordică. Ancheta vizează circumstanțele legate de gestionarea terenului și respectarea procedurilor legale de protecție a ecosistemului local.
Conform unui comunicat transmis joi de poliția finlandeză, pe baza informațiilor preliminare, au fost identificate neclarități și deficiențe majore în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor la șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. Ancheta penală va analiza în detaliu aceste probleme de management al resurselor de apă și impactul asupra solului. Această investigație vine după ce Agenția de Supraveghere a cerut oprirea lucrărilor pregătitoare care modifică mediul, invocând încălcarea normelor de evaluare.
Proiectul în cauză face parte dintr-o investiție masivă de 13 miliarde de euro în infrastructură pentru inteligență artificială, pe care Google a descris-o drept cea mai mare investiție a sa în Europa. Totuși, autoritățile au decis suspendarea lucrărilor în două locații, Muhos și Otanmäki, deoarece evaluările de mediu nu fuseseră finalizate înainte de începerea lucrărilor. Activiștii locali au raportat cifre alarmante, estimând că au fost tăiați 250.000 de copaci în Muhos și încă 150.000 de copaci în Otanmäki.
Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat pe baza celei mai bune interpretări a legislației pe care o aveau la momentul respectiv. În timp ce guvernul finlandez, prin premierul Petteri Orpo, a încurajat aceste investiții ca fiind o prioritate de top pentru atragerea capitalului, situația a declanșat o dezbatere națională intensă. Peste 93.000 de persoane au semnat o petiție solicitând reglementări mai stricare pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele ecologice.
Criticii proiectului, precum profesorul Jussi Kangasharju de la Universitatea din Helsinki, susțin că aceste centre de date aduc puține beneficii economice locale, fiind companii internaționale care deservesc clienți internaționali. De asemenea, experții menționează că aceste facilități creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local. Dezbaterea privind impactul asupra comunităților și a prețurilor la energie este atât de sensibilă încât ar putea influența campania pentru alegerile parlamentare programate în aprilie.
Țările nordice sunt adesea preferate de companiile de tehnologie pentru construcția centrelor de date datorită stabilității geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile. Clima răcoroasă din aceste regiuni reprezintă un avantaj strategic major, deoarece permite companiilor să reducă semnificativ costurile operaționale legate de consumul de energie pentru răcirea echipamentelor. Această combinație de factori climatice și stabilitate face din Finlanda o destinație atractivă pentru marile proiecte de infrastructură digitală globală.